Statutul Partidului

Geneza și maturitatea unei idei
Totul a început în 2016. În zi de praznic împărătesc pentru creștinătatea românească de pretutindeni. A fost o scânteie. O ideie. Și a devenit un fenomen. Forța România… și a devenit o necesitate. ”Hai cu noi acasă” și românii au vibrat și reverberat la acest îndemn. La început a fost un om. Timon Lipciuc. Și lângă el au venit alții doi, Cuculici și Moroșan. Apoi Leo, pe urmă doamna Dumitru, Lazurca, Marinela, Ciurea, Meheș … și numărătoarea nu s-a mai oprit. La început a fost Partidul Forța România. Dar Tribunalul București a solicitat unele completări la dosarul înregistrării în Registrul Partidelor. Completările nu s-au mai făcut. Pentru că unul dintre semnatarii dosarului a ales să fie…solitar. S-a refăcut dosarul, cu alți reprezentanți desemnați să ducă greul genezei în instanță. Cu Dan Teodor Petreanu emisar al entității care aștepta botezul Justiției, sub un nume nou, Partidul Poporului Forța România. Și Justiția …bearcă a închis ochii la furtul unor documente din dosar, astfel încât cererea de înregistrare a fost respinsă. Precum pasărea Phoenix, membrii partidului încă nenăscut s-au regrupat. A treia oară, din nou cu Timon Lipciuc desemnat să depună dosarul de înregistrare. Și dispariția dubioasă a documentelor din dosar s-a repetat. A urmat un alt dosar, a patra oară, cu același partid, clădit pe aceleași principii, cu oameni mai mulți în spate, dar sub titulatura Partidul Frăția Forța România. Cu Alexandru Roman desemnat să semneze documentele în calitate de președinte interimar. Au fost sincope, piedici și uragane și în acest stadiu. Dar Fortuna pare să-și fi pus viză de reședință în casa partidului românilor de pretutindeni. După respingerea cererii de către Tribunal, pe motive puerile, minunea s-a produs. O procuroare, care a ales să fie omul prin care Dumnezeu va înfăptui scriptic, decizional, partidul , a formulat apel, a desființat hotărârea Tribunalului și cerut imperios înregistrarea partidului în Registrul Partidelor. La 22 iunie 2018, apelul a fost amânat, cu solicitarea instanței de a se face o ultimă completare. Lipsea și de această dată, la fel de interesant-dubios, actul constitutiv. Și a urmat suplinirea și a acestei cereri. Cu siguranță este, va fi singurul partid din România înregistrat la cererea expresă a Ministerului Public. Și în jurul Frăției Forța România s-au conturat idei, programe, strategii și soluții de refacere a României. Cu Timon Lipciuc Președinte. Pentru că, potrivit convenției și , de altfel a acceptului exprimat public de către semnatrul dosarului de înregistrare, Roman va preda președinția, imediat, părintelui partidului, după rămânerea definitivă a hotărârii de înregistrare sau la primul congres. Și Forța România continuă să crească. Numai la data redactării prezentei cărți-document, peste 30.000 de români, din țară și diaspora au semnat adeziuni sau au declarat că sunt simpatizanți și susținători ai fenomenului Forța România. Ce urmează, în paginile cărții, sunt crâmpeie din încăpățânarea a zeci de mii de români, adunați în jururul lui Lipciuc, pentru a reconstrui România.
Notă de: Marian Moroșan, cofondator al partidului, director al editurii Laocoon, director al publicațiilor COLUMBO și CURIERUL SATELOR

STATUTUL PARTIDULUI FORŢA ROMȂNIA
CAPITOLUL I
Dispoziții generale
Art. 1. Partidul FORȚA ROMÂNIA, denumit în continuare Partidul, este un partid politic, persoană juridică de drept public, organizată în conformitate cu prevederile Constituției României, a Legii nr. 14/2003 a partidelor politice, modificată prin Legea nr. 114/2015, prezentul statut și regulamentele interne.
Art. 2. Denumirea integrală a Partidului este „Forța România”, prescurtat PFR.
Art. 3. Partidul este rezultatul asocierii libere a cetățenilor români cu drept de vot care aderă la principiile, statutul și programul partidului.
Art. 4. (1) Semnul permanent al partidului, reprezentarea grafică, color și alb/negru este redată în Anexa 1, parte integrantă a prezentului Statut. Semnul va fi inscripționat pe drapelul şi pe documentele oficiale ale partidului și va putea fi modificat doar prin decizie a Biroului Politic Național, în condițiile legii.
(2) Semnul electoral al partidului este identic cu semnul permanent al partidului și, de asemenea, poate fi modificat doar prin decizie a Biroului Politic Național, în condițiile legii.
Art. 5. Imnul partidului va fi adoptat de către Consiliul Executiv Național la propunerea Biroului Politic Național.
Art. 6. (1) Sediul central al partidului este ȋn Orașul Flămânzi, județul Botoșani.
(2) Sediul central poate fi transferat la o altă adresă prin decizie a Biroului Politic Național.
CAPITOLUL II
Scopul, obiectivele și principiile Partidului
Art. 7. (1) Partidul Forța România are ca principal scop bunăstarea şi fericirea poporului român, modernizarea României, consolidarea statului de drept, combaterea ideologiilor totalitare, integrarea europeană și euroatlantică prin promovarea valorilor românești și a principiilor politicii moderne de dreapta–centru.
(2) Partidul urmărește numai obiective politice.
Art. 8. Obiectivele și principiile partidului sunt:
a) Promovarea valorilor românești de pretutindeni, a interesului național, precum și a pluralismului politic;
b) Garantarea și apărarea proprietății private, dezvoltarea și consolidarea clasei mijlocii a societăţii româneşti;
c) Apărarea proprietății materiale și intelectuale, pentru o dezvoltare sănătoasă a relațiilor socio-economice;
d) Dezvoltarea învățământului, cercetării, creșterea reală a vieții sociale și economice;
e) Garantarea transparenței totale a activității instituțiilor, organelor, organismelor, autorităţilor, a tuturor organizatiilor statale, ȋn mod special transparenţa totală a utilizării fondurilor publice, a contractelor încheiate de stat şi a circulaţiei banilor publici;
f) Renașterea satelor românești prin relansarea agriculturii și promovarea unor strategii de dezvoltare a acesteia;
g) Implicarea cu prioritate a tinerilor în procesul de restructurare a vieții politice românești și conturarea unei noi elite politice;
h) Respectarea și apărarea unității statului şi a integrității teritoriale, a indivizibilităţii statului, a suveranității naționale, a independenței și interesului național în context geopolitic;
i) Încurajarea cetățenilor să participe la viața publică, în toate structurile societății civile;
j) Promovarea și respectarea minorităților etnice, în spiritul valorilor morale tradiționale ale statutului român;
k) Identificarea de programe și strategii pentru asigurarea independenței și securității energetice;
l) Apărarea și susținerea intereselor cetățenilor români din străinătate;
m) Elaborarea, promovarea și susținerea de programe, strategii și proiecte pentru dezvoltarea antreprenoriatului, relansarea și dezvoltarea economiei locale, regionale și naționale, ca factor primordial pentru stoparea emigrării cetăţenilor români de toate vârstele și reîntoarcerea în țară a celor plecaţi.
n) Susținerea și promovarea rolului femeii în societate, egalitatea de șanse între femei și bărbați;
o) Promovarea și susținerea de programe și acțiuni de susținere a tinerilor;
p) Elaborarea și susținerea programelor de protecție socială pentru categoriile defavorizate, pentru categoriile de persoane cu dizabilități sau marginalizate, promovarea și dezvoltarea programelor de solidaritate umană, promovarea spiritului creștin de întrajutorare, ȋn contextul dezvoltarii sănătoase a societății românești;
q) Susținerea egalitătii drepturilor cetățenești a tuturor cetățenilor, indiferent de nivelul studiilor;
r) Promovarea și susținerea acțiunilor și asociațiilor care au ca obiectiv unirea României cu Republica Moldova, acționând pentru edificarea întregii societăți civile și a conștientizării clasei politice asupra necesității istorice a revenirii Moldovei la patria mamă, România, contribuind cu toate mijloacele de care dispune la integrarea noilor cetățeni români și dezvoltarea localităților moldovenești după realizarea obiectivului unificării, fără a se uita necesităţile şi drepturile românilor şi descendenţilor acestora din teritoriile româneşti ȋncorporate ȋn alte state prin tratate şi acorduri internaţionale;
s) Combaterea extremismului de orice fel, a rasismului, șovinismului, dar și separatismului etnic sau teritorial;
ş) Implemetarea democraţiei directe şi a instrumentelor ei, ȋn special: – Referendumul sau <dreptul de veto> asupra deciziilor reprezentanţilor aleşi, adică dreptul cetăţenilor de a refuza o decizie/lege propusă de aleşi în timp real – înainte de adoptare sau după ce a fost adoptată – lucru valabil și pentru o lege adoptată prin <inițiativă legislativă> pentru care se constată că nu este funcțională sau nu are efectul scontat;
– Dreptul la <iniţiativă cetăţenească> chiar şi sub formă de <iniţiativă legislativă>, adică ȋn cazul ȋn care un anumit număr de persoane este de acord cu propunerea respectivă aceasta se va supune obligatoriu unui vot al comunităţii cetăţenilor interesaţi şi/sau afectaţi, ȋn particular ȋn cazul <iniţiativei legislative>, supunându-se unui referendum;
– Dreptul de a schimba sau de a retrage şi/sau demite ȋn orice moment un reprezentant ales sau o persoană numită de aleşi prin retragerea puterii de reprezentare a acesteia – ȋn aşa fel ȋncât să fie eliminat traseismul politic şi nepotismul;
– Eliminarea imunităţilor şi a privilegiilor, atât ale reprezentanţilor aleşi, cât şi ale celor care care deţin funcţii de execuţie ȋn stat;
t) În conformitate cu prevederile prezentului Statut, partidul asigură promovarea principiilor democrației. ţ) Pentru realizarea obiectivelor sale politice, Partidul Forța România acționează prin reprezentanții săi în Parlamentul României, Parlamentul European, Guvern, autorități ale administrației publice centrale și locale, orice alte instituții și organisme în care partidul este reprezentat, precum și prin dialogul și cooperarea permanentă cu partidele politice democratice, reprezentanții cultelor, sindicatelor, organizațiilor neguvernamentale, cu structurile societății civile și cu mediul de afaceri.
u) PFR militează pentru promovarea intereselor României pe plan internațional, în cadrul organismelor internaționale din care face parte și prin participarea la dezbateri locale, regionale și globale.
CAPITOLUL III
MEMBRII PARTIDULUI FORȚA ROMÂNIEI
Art. 9.
Calitatea de membru
Poate deveni membru al Partidului Forța România, pe baza liberei adeziuni, fără constrângeri de orice fel, orice cetățean român sau străin, care, potrivit Constituției și a legilor în vigoare, are drept de vot, indiferent de naționalitate, sex, apartenență etnică sau religioasă, avere sau origine socială și care îndeplinește următoarele condiții:
a) Are vârsta de cel puţin 18 ani;
b) Acceptă și își însușește Statutul şi Regulamentul partidului, precum și Programul Politic al acestuia;
c) Solicită dobândirea calității de membru prin completarea și depunerea adeziunii, prezentată în Anexa 2, care nu este parte integrantă a prezentului Statut;
d) Cetățenii români aflați pe teritoriul altor state pot deveni membri ai Partidului Forța România și pot constitui organizații de partid locale, orășenești, municipale, regionale, naţionale sau pe raza sectiilor de votare din diasporă, cu respectarea legislației românești, a legislației statului pe teritoriul căruia se află și a prezentului Statut;
e) Cetățenii români sau cu dublă cetățenie din alte state pot deveni membri ai Partidului Forța România și pot constitui organizații de partid locale, orășenești, municipale sau pe raza sectiilor de votare dinn Diasporă, cu respectarea legislației românești, a legislației statului pe teritoriul căruia se află și a prezentului Statut;
f) Pot deveni membri ai Partidului Forța România, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români, cetăţenii Uniunii Europene care nu deţin cetăţenie română, dar au domiciliul stabil sau reşedinţa în România.
Art. 10.
Nu pot fi membri persoanele cărora:
a) Le-a fost interzis, prin hotărâre judecătorească definitivă, exercitarea drepturilor politice sau cetățenești;
b) Au fost condamnate penal pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, cu excepția cazului în care au fost reabilitate;
c) Se află în situațiile de incompatibilitate prevăzute de legislația în vigoare;
d) Au fost agenţi, ofițeri, acoperiţi sau activi sau colaboratori ai Securității, desfăsurând activităţi de poliţie politică, stabilite prin hotarâri judecatoreşti. Nu sunt considerate că au desfăsurat activităţi de poliţie politică persoanele care au fost agenţi ai contraspionajului antiamerican, antioccidental şi antisovietic;
e) Au deţinut funcții publice în consiliile locale, orășenești, municipale, județene, au fost membri ai Parlamentului României, membri al Guvernului, au deţinut funcţii de conducere ȋn ministere, autorităţi publice centrale, judeţene şi locale în ultimii 26 de ani;
f) Au deţinut funcții politice de conducere retribuite în aparatul central, judeţean şi local al Partidului Comunist Român.
Art. 11.
Înscrierea în Partid
(1) Obținerea calității de membru al partidului se face după aprobarea cererii de adeziune, adresată organizației locale, orășenești, municipale sau pe raza secţiilor de votare din Diasporă unde ȋşi are domiciliul/reşedinţa;
(2) Adeziunea este aprobată de conducerea organizației de care aparţine, care va decide dacă ADMITE sau RESPINGE cererea de adeziune și va comunica, atât cererea, cât și decizia de admitere sau respingere Consiliului Executiv Național al Partidului. Consiliul Executiv Național va viza solicitarea de adeziune în termen de maximum 30 de zile și o va comunica organizației de apartenență a solicitantului. Organizația locală va transmite solicitantului această decizie în termen de 10 de zile.
(2) Data la care se aprobă cererea reprezintă data înscrierii în partid. Excepție fac membrii fondatori, care sunt membrii de drept și de facto de la data înscrierii Partidului în Registrul Național al Partidelor. Acestora li se pot retrage funcțiile deținute în partid în urma unei analize temeinice a structurilor de partid desemnate în acest sens, pot fi supuși sancțiunilor prevăzute de Statut, dar nu li se va putea retrage calitatea de membru decât la solicitarea expresă a acestora.
(3) Decizia de aprobare sau de respingere a cererii de adeziune poate fi contestată în termen de 15 zile de la data comunicării și se va judeca în cadrul Biroului Județean în prezența părților, în termen de maximum 30 de zile.
Art. 12.
Simpatizanții și voluntarii Partidului Forța România
(1) Persoanele care nu au calitatea de membru al partidului, dar sunt de acord cu obiectivele și principiile acestuia, pot să se implice și să susțină acțiunile Partidului Forța România, pe baza consimțământului liber exprimat. Simpatizanții și voluntarii vor putea fi implicați în acțiuni civice și politice, inițiate de partid;
(2) Simpatizanții și voluntarii vor fi înscriși într-un Registru de Evidență a simpatizanților și voluntarilor, registru realizat în format electronic la nivelul fiecărei organizații de partid;
(3) Este interzis traseismul politic şi migrarea de la un partid la altul, persoana exclusă din partid sau care ȋşi dă demisia nu poate fi reprimită, nici cea care a plecat ȋn alt partid.
Art. 12.
Pierderea și încetarea calității de membru
(1) Calitatea de membru al Partidului Forța România se pierde prin retragere, radiere sau excludere.
(2) Retragerea are loc în baza și la data depunerii cererii scrise de demisie, ca expresie a voinței liber exprimate a persoanei în cauză. Cererea scrisă se depune la Consiliul Executiv Național pentru scoaterea din evidență.
(2) Radierea se face de drept şi se constată de către Consiliul Executiv Național în următoarele cazuri:
a) deces;
b) înscriere în alt partid sau formaţiune politică;
(3) Excluderea se hotărăște potrivit prevederilor statutare sau ȋn următoarele situaţii:
a) declararea ca independent a unui membru care ocupă o funcție aleasă sau numită în afara partidului, cu sprijinul politic al acestuia;
b) condamnarea penală pentru o infracțiune săvârșită cu intenție;
c) interzicerea exercitării drepturilor politice și cetățenești prin hotărâre judecătorească definitivă; Excluderea se face de drept și se constată de către Consiliul Executiv Național în următoarele cazuri: – nu votează sau nu ia decizii în conformitate cu dorința majorității populației sau a comunității locale pe care o reprezintă atunci când deţine funcții publice politice (parlamentar, primar, consilier local, consilier judeţean).
Art. 13.
Drepturile și obligațiile membrilor
(1) Drepturile mebrilor
a) Să aibă inițiativă politică și să își exprime liber opinia cu privire la opțiunile partidului și la reprezentanții acestuia în structurile intituțiilor publice;
b) Să fie informați cu privire la activitatea și deciziile organelor de conducere ale partidului;
c) Să aleagă și să fie aleși în structurile de conducere ale partidului, potrivit legislației în vigoare și prezentului statut;
d) Să propună și să fie propuși candidați, individual sau pe listele electorale ale partidului, conform cu legislația în domeniu și reglementările statutare;
e) Să fie consultați cu privire la evenimentele și problemele politice, sociale, economice sau de partid, iar opiniile majorității să fie factor decisiv în adoptarea deciziilor, dacă acestea nu contravin Statutului și Regulamentului partidului;
f) Să solicite și să obțină sprijinul partidului la atacurile și presiunile politice incorecte;
g) Să se autosuspende din partid sau din funcțiile deținute în partid sau obținute în structurile administrative cu sprijin politic, dacă funcția obținută este incompatibilă cu calitatea de membru, dacă împotriva sa a fost pusă în mișcare o acțiune penală care poate avea efecte negative asupra partidului. Acestora li se va recunoaște continuitatea vechimii la revenirea în partid;
h) Să demisioneze din partid și să i se respecte decizia luată;
(2) Obligațiile membrilor
a) Să cunoască statutul, principiile și obiectivele partidului și să le promoveze în activitatea pe care o desfășoară;
b) Să cunoască și să respecte Statutul partidului și regulamentele interioare, precum și Programul politic;
c) Să contribuie intelectual, moral și material la susținerea și promovarea partidului;
d) Să participe la activitățile organizațiilor de partid din care fac parte;
e) Să prezinte și să susțină poziția partidului în activitatea sa în funcțiile pe care le-a dobândit prin alegere pe listele partidului sau prin numire;
f) Să păstreze confidențialitatea documentelor și informațiilor cu caracter intern;
g) Să nu exprime în public, în numele partidului, opinii care contravin politicii sau strategiilor partidului;
h) Să acționeze în vederea creșterii organizațiilor și implicit a partidului, prin aducerea și propunerea de noi membri; i) Să informeze permanent conducerile organizațiilor de partid și Biroul Politic Național cu privire la activitățile desfășurate în Parlamentul României, în Parlamentul European, în Guvern sau în cadrul structurilor administrației publice locale sau centrale.
Art. 14.
Sancțiuni și recompense
(1) Sancțiuni
a) Membrii Partidului Forța România care săvârșesc abateri de la prezentul Statut sau care prin activitatea lor aduc prejudicii Partidului vor fi sancționați astfel:
– Avertisment, sancțiune aplicată de Biroul Politic local al organizației din care face parte sau de forul de conducere superior pentru membrii de partid cu funcții în structurile organizatorice;
– Suspendare din funcția sau funcțiile pe care le deţine, pe timp limitat;
– Excludere din partid, în urma unei analize temeinice;
Sancțiunea este propusă de Biroul Politic al organizației din care face parte și aprobată de forul ierarhic superior.
– Retragerea sprijinului politic, temporar sau permanent, pentru funcțiile de consilier local, orășenesc, municipal sau județean, primar, președinte, parlamentar, parlamentar european sau pentru orice funcție dobândită prin susținerea politică a Partidului. Sancțiunea se propune de către organizația din care face parte și se aprobă de forul ierarhic superior.
b) Sancțiunile se aplică cu votul majorității membrilor structurilor de decizie și se aplică în mod corespunzător și membrilor Birourilor Politice. În cazul membrilor Birourilor Politice sancțiunile se aplică de către Consiliul Executiv Național prin Hotărâre adoptată cu votul a 2/3 din membrii săi.
c) Hotărârile de sancționare pot fi contestate în termen de 10 zile la Comisiile Județene de Disciplină și Arbitraj sau, după caz, la Comisia Națională de Disciplină și Arbitraj. Comisiile, după analizarea contestațiilor, confirmă sau infirmă sancțiunile aplicate. Până la soluționarea contestației, hotărârea de sancționare produce efecte depline. Dacă o contestație este admisă, repunerea în drepturi se face în termen de 10 zile de la data comunicării admiterii contestației.
(2) Recompense
Membrii Partidului care au o activitate deosebită, recunoscută în cadrul organizațiilor din care fac parte, pot fi recompensați cu distincții, premii sau alte recompense instituite de Partidul Forța România.
CAPITOLUL III
Organizarea Partidului Forța România
Art. 15. Partidul Forța România funcționează potrivit legilor în vigoare și este organizat pe criteriul administrativ–teritorial, astfel:
1) Organizații locale (comunale, orășeneşti, municipale), județene, organizaţie centrală;

2) Organizații locale sau de pe raza secţiilor de votare din Diasporă;
Art. 16. Organizațiile Partidului au autonomie în organizarea și desfășurarea activităților politice, cu respectarea prevederilor statutare.
Art. 17. Organizațiile de partid pot constitui structuri interne ale partidului, cu activități și obiective specifice unor anumite categorii socio-profesionale.
Art. 18. Adoptarea hotărârilor și deciziilor structurilor de conducere ale partidului se face prin vot deschis.
Art. 19. Membrii structurilor de conducere ale partidului, la toate nivelurile, sunt aleși prin vot secret.
Art. 20. Orice membru al Partidului poate ocupa în același timp doar două funcții în cadrul structurilor de conducere ale Partidului.
Art. 21. Funcțiile din cadrul structurilor de conducere ale Partidului Forța România sunt reglementate prin prezentul Statut și se regăsesc în Anexa 3, care nu este parte integrantă a prezentului Statut.
Art. 22. Președinții organizațiilor teritoriale de tineret, organizaţiilor de femei, aleșii locali ai Partidului, fac parte de drept din Biroul organizației și vor deține funcții de vicepreședinte al organizației respective.
Art. 23.
(1) Norma de reprezentare pentru participarea la Conferințele organizațiilor teritoriale, cât și la Congresul Partidului, se face potrivit unui algoritm care ține cont de numărul de membri și de rezultatele politice și electorale ale respectivelor organizații.
(2) Norma de reprezentare este prezentată în Anexa 4, care nu face parte integrantă a prezentului statut.
Art. 24.
Organizațiile teritoriale
Pe criteriul administrativ-teritorial, organizația va fi locală (comunală, orășenească, municipală), județeană, centrală sau de pe raza secţiilor de votare din Diasporă.
(1) Organizațiile teritoriale ale Partidului Forța România au obligația să promoveze, la nivelul comunităților pe care le reprezintă, programul Politic al partidului, principiile și obiectivele sale.
(2) Organizațiile teritoriale elaborează și adoptă poziții, opinii, strategii și programe cu privire la aspectele esențiale din domeniile economic, social și cultural ale colectivităților respective.
(3) Organizațiile teritoriale ale partidului organizează și conduc campaniile electorale, directivele forurilor superioare ale partidului fiind imperative.
Art. 25.
Organele de conducere
(1) Organele de conducere ale organizațiilor teritoriale sunt:
a) Adunarea Generală a organizaţiei locale, Conferința organizației județene sau de pe raza secţiilor de votare din Diasporă, după caz);
b) Consiliul executiv al respectivei organizații;
c) Biroul Politic;
(2) Organele de conducere la nivel central sunt:
a) Congresul;
b) Consiliul Executiv Naţional ;
c) Colegiul Naţional;
d) Biroul Politic Național
(3) Comisiile de arbitraj ale Partidului sunt:
a) la nivel judeţean, Comisia Judeţeană de Arbitraj şi Integritate;
b) la nivel naţional, Comisia Naţională de Arbitraj şi Integritate.
(4) Organele de control financiar ale Partidului sunt:
a) la nivel judeţean, Comisia Judeţeană de Cenzori;
b) la nivel naţional, Comisia Naţională de Cenzori.
Art. 26.
Adunarea Generală sau Conferința organizației, după caz, este forul de conducere a organizației de partid.
a) Adunarea Generală se convoacă pentru organizațiile locale;
b) Conferința organizației se convoacă pentru organizațiile judetene sau de pe raza secţiilor de votare din Diasporă;
c) Adunarea Generală cuprinde toți membrii organizației. Conferința organizației se constituie din delegați aleși în Adunările Generale ale organizațiilor.
d) Adunarea Generală sau Conferința organizației se întrunește semestrial, la convocarea Biroului Politic al organizației.
Art. 27.
Adunarea Generală sau Conferința organizației, potrivit prezentului Statut, are următoarele atribuții:
(1) Analizează, dezbate și aprobă Raportul de activitate al Biroului Politic al organizației, precum și programul de activități pentru perioada următoare;
(2) Alege și revocă președintele și membrii Biroului organizației;
(3) Alege delegații la Conferința Județeană;
(4) Propune și aprobă candidații organizației pentru funcții de conducere în cadrul structurilor de partid ierarhic superioare;
(5) Aprobă candidații propuși de organizații, de pe raza teritorială a secțiilor de votare arondate, pentru funcții în cadrul administrației publice locale;
(6) Propune candidații organizației pentru funcții în administrația publică locală de la nivelul județului;
(7) Aprobă bugetul propriu de venituri și cheltuieli și decide asupra execuției acestuia.
Art. 28.
Consiliul Executiv
(1) Consiliul Executiv al organizației locale, judeţene sau de pe raza secţiilor de votare din Diasporă are următoarele atribuţii:
a) coordonează activitatea organizației în intervalul dintre Adunările Generale sau Conferințele acesteia, după caz;
b) se întrunește trimestrial sau de ori de câte ori este nevoie, la convocarea președintelui, a Biroului Politic al organizației sau la solicitarea a cel puţin 1/3 din membrii organizației respective;
(2) Consiliul Executiv teritorial va fi constituit dintr-un președinte, unul sau trei vicepreședinți şi patru membri.
(3) Consiliul Executiv Județean sau de pe raza secţiilor de votare din Diasporă va fi constituit din președintele și membrii Biroului Politic al organizației, consilierii municipali, parlamentarii, președintele sau vicepreședintele Consiliului Județean Administrativ, primari, viceprimari, consilierii locali și județeni, membrii ai organizației.
(4) Consiliul Executiv analizează activitatea organizației în perioada dintre Adunările Generale sau activitatea Conferințelor organizației județene sau de pe raza secţiilor de votare din Diasporă.
(5) Consiliul Executiv adoptă hotărâri cu privire la activitatea organizației și poate înființa comisii de analiză și control ale activității organizațiiilor.
(6) Consiliul Executiv al organizației județene sau de pe raza secţiilor de votare din Diasporă stabilește strategia electorală pentru alegeri, având în vedere notele interne și documentele de Partid elaborate în acest sens de Biroul Politic Național.
(7) Stabilește atribuțiile mebrilor Biroului Politic.
(8) Încheie alianțe politice sau electorale potrivit cu deciziile Biroului Politic Național;
(9) Adoptă statul de funcții pentru personalul propriu salarizat la propunerea Biroului Politic.
Art. 29.
(1) Biroul Politic al organizațiilor județene, al organizaţiei centrale sau de pe raza secţiilor de votare din Diasporă conduce organizația în inervalul dintre Conferințele organizației şi se întrunește la convocarea președintelui, săptămânal sau de ori de câte ori este nevoie. Acesta mai poate fi întrunit și la convocarea a 1/3 din membrii Biroului Politic.
(2) Membrii Biroului Politic sunt aleși pentru o perioadă de 4 ani, în baza candidaturilor proprii sau ale propunerilor făcute de organizații și acceptate de ei.
(3) Biroul Politic al organizațiilor județene, al organizaţiei centrale sau pe raza secţiilor de votare din Diasporă este format din președinte, un prim vicepreședinte, doi până la șase vicepreședinți și secretarul executiv, un trezorier și trei până la șase membri.
(4) Din Biroul Politic fac parte de drept președinții structurilor interne de tineret, de femei, de pensionari sau ale oamenilor de afaceri.
(5) Președintele Biroului Politic conduce ședințele acestui birou și reprezintă organizația în relația cu terții.
(6) Președintele Biroului Politic al organizaţiei județene, al organizaţiei centrale sau de pe raza secţiilor de votare din Diasporă poate delega unele dintre atribuțiile sale unuia sau mai multor vicepreședinți.
(7) Vicepreședinții coordonează domenii de activitate și programe de dezvoltare lansate în partid, sprijină activitatea organizatorică și politică a organizației, îndeplinesc alte atribuții stabilite prin hotărâri interne.
(8) Secretarul executiv conduce activitatea secretariatului organizației, coordonează activitățile organizatorice și administrative la nivelul organizației, coordonează activitatea de întocmire centralizată a evidenței membrilor, planifică întrunirile și acțiunile organelor de conducere, realizează arhiva de documente a organizației, îndeplinește alte atribuții potrivit cu hotărârile Biroului Politic. În organizațiile mari, Secretarul Executiv poate avea în subordine de la unul până la cinci secretari, cărora li se vor stabili atribuțiile prin decizii interne.
(9) Secretarii sunt desemnați și revocați de Biroul Politic la propunerea președintelui, după consultarea secretarului executiv.
(10) Trezorierul organizației coordonează activitatea de încasare și gestionare a cotizațiilor, conduce activitatea financiar–contabilă, inventariază bunurile din patrimoniul organizației.
Art. 30.
Organele de conducere centrale
a) Congresul;
a) Consiliul Executiv Naţional;
a) Colegiul Naţional;
d) Biroul Politic Național.
Art. 31.
Congresul
(1) Congresul este organismul suprem de conducere a Partidului. Congresul este asimilat adunării generale a membrilor prevăzută de legislația în vigoare.
(2) Congresul se întrunește la fiecare patru ani, de regulă după data alegerilor parlamentare sau ori de câte ori este necesar.
(3) Congresul poate fi convocat de Consiliile Executive Județene dacă reprezintă cel puțin o treime din membrii partidului și se organizează în cel mult 60 de zile de la data la care propunerea a fost comunicată Consiliului Executiv Național.
(4) Congresul se constituie din delegații organizațiilor teritoriale.
(5) Membrii Consiliului Executiv Național, parlamentarii, europarlamentarii sau membrii Guvernului, precum și membrii fondatori ai Partidului, dacă sunt membri ai Partidului, și președinții organizațiilor județene participă cu drept de vot în cadrul Congresului.
(6) Congresul întrunește cvorumul prin prezența a jumătate plus unul dintre delegații organizațiilor teritoriale.
(7) Atribuțiile Congresului:
a) Alege și revocă președintele, prim vicepreședintele, vicepreședinții partidului și ceilalți membri ai Consiliului Exectiv Național, prin vot preferențial, direct și secret;
b) Alege și revocă membrii Comisiei Naționale de Arbitraj și Integritate, prin vot preferențial, direct și secret;
c) Alege și revocă membrii Comisiei Naționale de Cenzori, prin vot preferențial, direct și secret;
d) Aprobă Statutul partidului, Programul Politic, precum și orice amendamente sau modificări ale acestora;
e) Aprobă reorganizarea Partidului, la propunerea președintelui partidului;
f) Hotărăște autodizolvarea partidului cu votul a două treimi din delegații partidului.
Art. 32.
Consiliul Executiv Național
(1) Consiliul Executiv Național este structura executivă a Partidului la nivel național.
(2) Atribuțiile Consiliului Exectiv Național:
a) Propune Colegiului Național regulamentele interne ale partidului;
b) Propune liste de candidați pentru alegerile la nivel județean sau de pe raza secţiilor de votare din Diasporă, pentru alegerile parlamentare, europarlamentare și prezidențiale;
c) Împreună cu președintele partidului coordonează activitatea structurilor naționale și transmite propunerile de politici dezbaterii și aprobării, după caz, Colegiului Național, Consiliilor Executive Județene sau Consiliilor Executive locale;
d) Decide înființarea de organizații pe raza secţiilor de votare din Diasporă;
e) Decide schimbarea semnului permanent sau electoral al partidului și schimbarea sediului acestuia;
f) Decide aplicarea de sancțiuni membrilor, în condițiile prezentului Statut;
(3) Consiliul Executiv Național se constituie din președintele partidului, prim vicepreședinte, șase vicepreședinți, secretarul general al partidului și patru membri.
(4) Președintele Partidului conduce ședințele Consiliului Executiv Național, ale Congresului Național și ale Colegiului Național. Prin derogare, președintele poate delega această atribuție unuia dntre cei șase vicepreședinți ai partidului.
(5) Președintele reprezintă partidul în relația cu terții și cu autoritățile publice.
Art. 33.
Colegiul Național
(1) Colegiul Național se constituie din membrii Consiliului Executiv Național, 7 membri aleși de Congres, membrii Guvernului, deputații, senatorii și europarlamentarii care sunt membri ai partidului, primarii municipiilor reședință de județ, primarul general al capitales şi primarii de sectoare, care sunt membri ai partidului.
(2) Atribuțiile Colegiului Național:
a) Stabilește nivelul minim al cotizației;
b) Stabilește procentul din cotizații care se va vărsa de către organizațiile teritoriale și cele județene la nivel național;
c) Analizează și aprobă raportul Comisiei Naționale de Cenzori cu privire la execuția bugetară a partidului;
d) Aprobă regulamentele interne ale partidului la propunerea Consiliului Executiv Național;
e) Decide asocierea într-o alianță politică sau alte forme de asociere.
Art. 34.
(1) La Adunările Generale ale organizaţiilor locale, la Conferințele organizațiilor judeţene, la Colegiul Național sau la Congresul Național se desemnează, prin vot deschis, o Comisie de validare, care își alege un președinte dintre membrii săi şi este formată din patru până la șapte membri. Comisia de validare constată întrunirea sau nu a cvorumului statutar, verifică mandatele delegaților și prezintă un raport.
(3) La Adunările Generale ale organizaţiilor locale, la Conferințele organizațiilor judeţene și la Congres se desemnează o Comisie de numărare a voturilor prin vot deschis. Comisia de numărare își alege un președinte dintre membrii şi este formată din patru până la șapte membri. La Congresul Național, Comisia de numărare poate avea până la 25 de membri. Comisia de numărare verifică și centralizează voturile exprimate, constată atribuirea mandatelor și comunică rezultatul votului, printr-un raport.
(3) La alegerea organelor naționale de conducere se constituie o Comisie de propuneri. Comisia de propuneri este compusă din președintele Partidului, secretarul general și președinții organizațiilor județene și a municipiului București. Comisa de propuneri își alege dintre membri săi un președinte. Comisia de propuneri analizează toate propunerile de candidați desemnați de Conferințele organizațiilor județene, a municipiului București și a organizațiilor din Diaspora sau candidaturile depuse de către alți membri la începutul lucrărilor şi verifică respectarea condițiilor statutare pentru fiecare candidatură și prezintă Congresului un raport.
(4) Congresul decide prin vot deschis dacă atribuirea mandatelor se face într-un singur tur de scrutin sau în două.
Art. 35.
Biroul Politic Național
(1) Biroul Politic Național conduce partidul în inervalul dintre Congrese, se întrunește la convocarea președintelui, săptămânal sau de ori de câte ori este nevoie. Acesta mai poate fi întrunit și la convocarea a cel puţin 1/3 din membrii Biroului Politic.
(2) Biroul Politic Național este format din președintele partidului, prim vicepreședinte, cei șase vicepreședinți și secretarul general, un trezorier și trei până la șase membri.
(3) Președintele Biroului Politic Național conduce ședințele acestui birou și reprezintă organizația în relația cu terții.
(4) Președintele Broului Politic Național poate delega unele dintre atribuțiile sale unuia sau mai multor vicepreședinți.
(5) Vicepreședinții coordonează domenii de activitate și programe de dezvoltare lansate în partid, sprijină activitatea organizatorică și politică a Partidului, îndeplinesc alte atribuții stabilite prin hotărâri interne.
(6) Secretarul executiv conduce activitatea secretariatului, coordonează activitățile organizatorice și administrative la nivel național, coordonează activitatea de centralizare a evidenței membrilor, planifică întrunirile și acțiunile organelor de conducere naționale, realizează arhiva de documente a partidului, îndeplinește alte atribuții potrivit cu hotărârile Biroului Politic Național.
(7) Secretarii executivi sunt desemnați și revocați de Biroul Politic la propunerea președintelui.
Art. 36.
Adoptarea deciziilor
Congresul, Colegiul Național și Consiliile Executive de la toate nivelurile adoptă deciziile cu majoritatea voturilor membrilor prezenți.
Art. 37.
Comisiile de cenzori
(1) Comisiile Județene de Cenzori, respectiv Comisia Națională de Cenzori, au ca atribuție controlarea activității financiare, economice și administrative a partidului.
(2) Membrii Comisiilor de Cenzori și membrii Comisiilor de Arbitraj și Integritate nu pot deține nicio altă funcție în cadrul partidului, la nivel teritorial sau național.
(3) Membrii Comisiilor de Cenzori și membrii Comisiilor de Arbitraj și Integritate își aleg și revocă liber un președinte și un vicepreședinte al respectivelor comisii și își stabilesc regulamentele de organizare și funcționare care vor fi aprobate de Colegiul Național.
Art. 38.
Comisiile de Arbitraj și Integritate
(1) Comisiile de Arbitraj și Integritate sunt structuri de jurisdicție internă, cu activitate permanentă.
(2) Comisia Județeană de Arbitraj și Integritate este aleasă de către Conferința Organizației Județene.
(3) Comisia Națională de Arbitraj și Integritate este aleasă de către Congresul Național.
(4) Durata mandatului este de patru ani.
(5) Comisiile de Arbitraj și Integritate vor fi constituite din opt membri propuși de organizațiile teritoriale plus un membru propus de președintele partidului.
(6) Comisiile de Arbitraj și Integritate vor fi conduse de un președinte, un vicepreședinte și un secretar aleși de membrii comisiei.
(7) Plenul Comisiei va elabora propriul Regulament de organizare și funcționare, regulament care va fi supus aprobării Consiliilor Exective teritoriale, respectiv Consiliului Exectiv Național, în cel mult 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului Statut.
(8) Comisiile de Arbitraj și Integritate au următoarele atribuții:
a) Se preocupă de aplicarea prevederilor prezentului Statut și sesizează conducerea partidului cu privire la hotărârile nestatutare ale conducerilor teritoriale;
b) Instrumentează din oficiu sau la cerere conflictele de interese și incompatibilitățile, existența cazurilor de încălcare a legilor, Statutului și moralității comportamentului membrilor Consiliilor Executive, membrilor din Guvern sau ai aleșilor locali, membri ai partidului;
c) Instrumentează conflictele intervenite între structurile de conducere teritorială sau între acestea și cele naționale;
d) Soluționează contestațiile formulate împotriva hotărârilor pronunțate de Consiliile Executive și, după caz, a celor pronunțate de Comisiile Județene de Arbitraj și Integritate;
(9) Hotărârile Comisiei Naționale de Arbitraj și Integritate sunt definitive.
(10) Hotărârile Comisiilor Județene de Arbitraj și Integritate pot fi contestate la Comisia Națională de Arbitraj și Integritate.
(11) Hotărârile Comisiei Naționale de Arbitraj și Integritate pot fi contestate la Congresul Național.
CAPITOLUL IV
Administratea patrimoniului și sursele de finațare
Art. 39.
(1) Partidul Forța România poate deține bunuri mobile și imobile pentru desfășurarea activității sale.
(2) Pentru perioada campaniilor electorale, Consiliile Executive numesc un mandatar financiar, în condițiile legii. Mandatarul financiar răspunde de finațarea campaniilor electorale, prezintă rapoarte Curții de Conturi și informează Biroul Permanent Național și Consiliul Exectiv Județean.
(3) Sursele de finanțare a Partidului provin din:
a) Cotizațiile membrilor de partid;
b) Donații și legate;
c) Venituri din activități proprii;
d) Subvenții de la bugetul de stat;
e) Alte forme de finanțare, în condițiile legii;
(4) Încasările și plățile partidului se fac prin conturi în lei și în valută deschise la unitățile bancare.
(5) Consiliile Executive pot decide constituirea de fundații sau asociații pentru realizarea obiectivelor partidului, în condițiile legii.
Art. 40.
Încetarea activității
(1) Partidul își încetează activtatea, în conformitate cu legislația în vigoare, în următoarele situații:
a) Autodizolvare în condițiile prezentului Statut;
b) Prin hotărâre a Curții Constituționale sau pe cale judecătorească, ȋn caz de inactivitate constatată de Tribunal în condițiile legii.
Dispoziții tranzitorii şi finale
Art. 41.
(1) Prezentul Statut se aplică de la data ȋnregistrării partidului ȋn registrul partidelor politice.
(2) Prevederile prezentului statut cu privire la alegerea organelor de conducere se vor aplica ulterior constituirii organizațiilor teritoriale.
(3) Primul Congres se va organiza ȋn termen de 3 luni de la ȋnregistrarea partidului ȋn registrul partidelor politice.
(4) Pentru stabilirea delegaților organizațiilor județene la Congresul Partidului, cota de reprezentare este de 100 de membri.
(5) Până la organizarea primului Congres al Partidului și alegerea structurilor de conducere prevăzute de Statut, conducerea Partidului va fi asigurată de un Birou Politic Național provizoriu, format din membrii fondatori, preşedinte, vicepreşedinţi care semnează prezentul Statut.
Prezentul Statut a fost redactat și semnat în 5 exemplare, astăzi 08.04.2016
Timon LIPCIUC – Președinte,
Marian MOROȘAN – Vicepreședinte,
Leo Dinu GHEORGHE – Vicepreședinte,
ANEXA 3 – FUNCȚIILE ÎN PARTID
1. Consiliul Executiv al organizațiilor locale, comunale, orășenești:
a) Președinte
b) Vicepreședinte
c) Membru
2. Consiliul Executiv Municipal:
a) Președinte
b) Prim Vicepreședinte
c) Vicepreședinte
c) Secretar
d) Membru
3. Consiliul Executiv Județean:
a) Președinte
b) Prim Vicepreședinte
c) Vicepreședinte
c) Secretar
d) Membru
4. Biroul Politic Județean și al organizațiilor din Diaspora:
a) Președinte
b) Prim-Vicepreședinte
c) Vicepreședinte
d) Secretar executiv
e) Secretar
f) Membru
5. Consiliul Executiv Național
a) Președinte
b) Prim vicepreședinte
c) Vicepreședinte
d) Membru
6. Colegiul Național:
a) Membrii Consiliului Executiv Național plus 7 membri
7. Biroul Politic Național:
a) Președinte
b) Prim vicepreședinte
c) Vicepreședinte
d) Secretar general
ANEXA 4 – NORMA DE REPREZENTARE
Pentru stabilirea delegaților organizațiilor județene la Congresul Partidului, cota de reprezentare este de 100 de membri

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Show Buttons
Hide Buttons